Pozitia omului in cosmos

Notă asupra ediţiei . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . -. . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . 5
Poziţia omului în cosmos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .. . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . 7
Introducere: problema identităţii omului în prezent .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Construcţia lumii psihice; impuls sensibil, "instinct", "memorie
asociativă", "inteligenţă practică" - plantă, animal, om . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 2
Noul principiu: spiritul, "Deschiderea către lume", conştiinţa de
sine, actualitatea pură a spiritului . Deosebirea esenţială între om
şi animal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . • 39
Actul ideaţiei ca act specific spiritual. Cunoaşterea esenţei şi
trăirea realităţii. Omul : cel care ştie să spună nu
(Neinsagenkănner) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Problema sublimării: slăbiciunea originară a spiritului şi
împuternicirea (Ermiichtigung). Critica doctrinei "clasice" şi a
celei negative cu privire la om. Subl imarea ca proces universal . . . . 6 1
Unitatea trup - suflet (critica lui Descartes) şi opoziţia ontică
dintre timp şi suflet (critica doctrinelor naturaliste cu privire la
om şi doctrina lui L. Klagcs) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Omul şi fundamentul lumii. Originea religiei. Originea
metafizicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . 94
Concepţia filozofică despre l ume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . 1 0 1
Max Scheler î n gândirea contemporană . . . . . . . . . . . . „ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 1 7